tufă sf [At: (cca 1512-1513) ap. MIHĂILĂ, D. / Pl: tufe / E: ml tufa] 1 Arbust cu ramuri dese, crescute direct de la rădăcină. 2 Grup de lăstari, de flori sau de graminee perene, crescute dintr-o rădăcină comună. 3 (Pop; îe) A se da după ~ A se ascunde (2). 4 (Reg; îs) Copil de ~ Copil nelegitim Si: bastard. 5 (Pop; îe) ~ de Veneția Se spune pentru a arăta inexistența sau lipsa de valoare a ceva sau a cuiva Si: deloc, nimeni, nimic. 6 (Pop; îc) ~-n-pungă sau ~-n-buzunar Persoană fără bani Si: (pop) calic. 7 (Pop; îe) A fi ~ de parale A fi lipsit de bani. 8 (Îvr; îs) ~ de om Persoană fără importanță. 9 (Îc) ~-lemnoasă Arbustul Caragona frutex. 10 (Îae) Arbustul Caragona arborescens. 11 (Îc) ~-păstăioasă Arbustul Cytisus virgatus. 12 (Fam; fig) Păr mult și des Si: claie, smoc. 13 (Reg) Tufiș (1). 14 (Reg; șîc ~-albă, ~-râioasă, ~-râioasă-albă) Stejar (Quercuspubescens). 15 (Reg; și îae) Stejar (Quercus sessiliflora). 16 (Reg; și îae) Stejar (Quercus frainetto). 17 (Reg; și îae) Stejar (Quercus cervis). 18 (Reg; și îae) Stejar (Quercus conferta). 19 (Îs) Gogoși de ~ Gogoși de ristic. 20 (Fig; îas) Minciuni. 21 (Fig; îas) Nimicuri. 22 (Reg) Stejar tânăr. 23 (Îvr) Creangă (de stejar). 24 (Reg; șîc ~-albă) Alun¹ (1) (Corylus avellana). 25 (Reg) Tufan (10).