trompetă sf [At: STAMATI, D. / V: (reg) trumbe~ / Pl: ~te / E: fr trompette, ger Trompete] 1 Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie Si: goarnă, trâmbiță (1), trombă², (înv) trompă¹ (1), (reg) plașcă³. 2 (Fam; îlav) Cu surle și ~te Cu multă zarvă. 3 (Atm; îvr; îs) ~ta mătricei Oviduct. 4 (Îvr; îs) ~ta lui Eustache Trompa (6) lui Eustache.