troiță sf [At: PSALT. 337 / P: tro-i~ / V: (reg) trăi~, trui~ / A și: ~oiță / Pl: ~țe, (rar) ~ți / E: slv троица] 1 (În religia creștină) Treime (5). 2 Treime (4). 3 Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții și uneori încadrată de o mică construcție), așezată la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri legate de un anumit eveniment Si: (reg) rugă¹. 4 Icoană formată din trei părți, dintre care cele laterale sunt prinse cu balamale de cea din mijloc. 5 (Rar; îs) Sfânta ~ Sărbătoare în religia creștină ortodoxă, care are loc în a doua zi de Rusalii.