6 definiții pentru troică (pl. -i), troică (pl. -e)   declinări

TRÓICĂ, troici, s. f. Sanie rusească la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul. ◊ Fig. Grup format din trei personalități. – Din rus. trojka.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓICĂ ~ce f. Sanie cu trei cai, înhămați unul lângă altul. /<rus. troika
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓICĂ s. f. 1. sanie rusească cu trei cai. 2. convenție constituită din trei state. 3. asociație (politică) între trei entități. (< rus. troika)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tróică (-ci), s. f. – Sanie rusească cu trei cai. Rus. troĭka.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tróică s. f. (sil. troi-), g.-d. art. tróicii; pl. tróice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

tróică s.f. (cuv. rus.; pol.) ♦ 1. Convenție interstatală constituită de Olanda, Portugalia și Luxemburg v. Ad. 6 VIII 91 p. 6. ♦ 2. Orice asociere (politică) între trei entități ◊ „Un grup de conspiratori [...] Printre ei se află troika Armată, KGB, Interne.” Ad. 21 VIII 91 p. 1; v. și Cotid. 11 IX 91 p. 2 [scris și troika] (cf. fr. troïka; I. Preda în LR XLI 1112 p. 586; DEX – alt sens)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink