TRIPTIC, triptice, s. n. Tablou compus din trei bucăți separate (prinse în balamale în așa fel ca piesele laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sînt pictate scene sacre și chipuri de sfinți sau sînt scrise, sub formă de pomelnic, nume de domnitori, ctitori etc. ♦ Fig. Trei idei, puncte sau articole, distincte între ele, ale uneia și aceleiași teorii, legi, dogme etc. – Variantă: (învechit) triptich (ODOBESCU, S. I 453) s. n.