TRAPÍST, (1) trapiști, s. m. (2) (rar) trapiste, s. n. 1. S. m. Membru al unui ordin călugăresc catolic. 2. S. n. Brânză fabricată (odinioară numai de trapiști 1) după un procedeu special de fermentare. [Var.: (2) trapístă s. f.] – Din fr. trappiste.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRAPÍST s.m. Călugăr dintr-un ordin monahal catolic întemeiat în sec. XVII, care avea un regulament deosebit de sever (interzicerea cărnii și a peștelui, obligativitatea muncilor manuale, izolarea completă etc.). // s.n. Brânză fabricată după un procedeu special de fermentare. [Pl. -iști; -turi s.n., var. trapistă s.f. / < fr. trappiste, it. trappista].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRAPÍST I. s. m. călugăr dintr-un ordin monahal catolic întemeiat în sec. XVII, care avea un regulament deosebit de sever. II. s. n. brânză fabricată după un procedeu special de fermentare. (< fr. trappiste)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
trapíst (călugar) s. m., pl. trapíști
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
trapíst (brânză) s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
trapíst, trapiști subst. 1. S. m. Membru al unui ordin călugăresc catolic foarte auster, înființat în 1665 de Jean Bouthilier de Rancé, abatele m-rii La Trappe din Normandia, prin desprindere din ordinul cistercienilor. Membrii ordinului erau obligați la muncă grea, în special la munca pământului, precum și la post și tăcere neîntreruptă. Datorită rigorii sale extreme, este puțin răspândit. Se mai numesc cistercieni reformați. 2. S. n. Brânză fabricată după un procedeu special de fermentare (odinioară numai la trapiști). – Din fr. trappiste.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink