TOTALIZÁRE, totalizări, s. f. Acțiunea de a totaliza și rezultatul ei; adunare, însumare. – V. totaliza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁRE s.f. Acțiunea de a totaliza și rezultatul ei; însumare, adunare; generalizare. [< totaliza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁRE s. 1. adunare. 2. v. însumare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

totalizáre s. f., g.-d. art. totalizării; pl. totalizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁ, totalizez, vb. I. Tranz. A socoti suma, totalul; a aduna. ♦ A întruni un număr de..., a însuma. – Din fr. totaliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A TOTALIZÁ ~éz tranz. 1) (elemente omogene) A supune operației de adunare; a suma; a aduna. 2) A conține în sine; a număra în total. 3) (afirmații, opinii, observații etc.) A supune unei priviri de ansamblu (trăgând concluzii). /<fr. totaliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁ vb. I. tr. 1. A calcula suma totală a ceva, a face totalul, a aduna. ♦ A însuma. 2. A generaliza, a sintetiza. [< fr. totaliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁ vb. tr. 1. a face totalul, a aduna. ◊ a însuma. 2. a generaliza, a sintetiza. (< fr. totaliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTALIZÁ vb. 1. v. aduna. 2. v. însuma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

totalizá vb., ind. prez. 1 sg. totalizéz, 3 sg. și pl. totalizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink