TORPILÁ, torpilez, vb. I. Tranz. A ataca o navă dușmană cu torpile, a scufunda o navă cu ajutorul torpilelor. ♦ Fig. (Fam.) A face să eșueze, a submina un plan, o acțiune etc. – Din fr. torpiller.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A TORPILÁ ~éz tranz. 1) (nave maritime) A scufunda cu ajutorul torpilelor. 2) fig. (acțiuni, activități, planuri etc.) A împiedica să se realizeze; a face să eșueze; a zădărnici; a împiedica; a dejuca; a contracara. ~ negocierile. /<fr. torpiller
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPILÁ vb. I. tr. A ataca și a lovi cu torpile o navă, scufundând-o. ♦ (Fig.) A zdrobi, a nimici, a face să eșueze, a submina (o acțiune, un plan etc.). [Cf. fr. torpiller].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPILÁ vb. tr. 1. a ataca și a lovi cu torpile o navă, scufundând-o. ◊ (fig.) a face să eșueze, a submina (o acțiune, un plan etc.). 2. a efectua o explozie comandată de la suprafață în interiorul unei găuri de sondă cu ajutorul unei torpile (3). (< fr. torpiller)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPILÁ vb. v. submina.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

torpilá vb., ind. prez. 1 sg. torpiléz, 3 sg. și pl. torpileáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPÍLĂ, torpile, s. f. 1. Proiectil submarin prevăzut cu motor propriu și cu încărcătură explozivă, care se lansează împotriva unei nave inamice de pe o navă de luptă, din avion sau de pe coastă. 2. Pește marin cu schelet cartilaginos, cu corpul turtit dorsal și ventral, capabil să producă la atingere, descărcări electrice cu care își ucide prada (Torpedo marmorata). 3. (Ieșit din uz; în compusul) Om-torpilă = torpilă (1) condusă la țintă de unul sau doi oameni, care se îndepărtau după ce o prindeau de fundul navei. – Din fr. torpille.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPÍLĂ ~e f. 1) Proiectil submarin autopropulsat, care este lansat și dirijat pentru a scufunda navele. 2) Pește marin de talie mare, cu solzi cartilaginoși, care produce descărcări electrice la atingere cu prada. /<fr. torpille
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPÍLĂ s.f. 1. Pește de mare cartilaginos, din familia calcanului, capabil să producă descărcări electrice la atingere. 2. Proiectil mare autopropulsat care este lansat și dirijat către o navă pentru a o scufunda; torpedo1 (3) [în DN]. [< fr. torpille, cf. it. torpedine].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TORPÍLĂ s. f. 1. pește marin cartilaginos, din familia calcanului, capabil să producă descărcări electrice la atingere; torpedo1 (4). 2. proiectil submarin autopropulsat, lansat și dirijat împotriva navelor. 3. recipient cu exploziv pentru torpilări (2) în mine. (< fr. torpille)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

torpílă s. f., g.-d. art. torpílei; pl. torpíle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

TORPILĂ proiectil mare, autopropulsat care este lansat și dirijat către o navă pentru a o scufunda din avioanele minerotorpiloare.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

torpila, torpilez v. t. a face să eșueze, a submina un plan / o acțiune etc.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

torpilă, torpile s. f. 1. sticlă cu băutură alcoolică. 2. (în sport) minge expediată violent, cu mare viteză.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink