TORCĂTÚRĂ, torcături, s. f. Fel de a toarce. – Din torc (prez. ind. al lui toarce) + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

TORCĂTÚRĂ s. v. filare, filat, toarcere, tors.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink