Definiția cu ID-ul 720884:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
2) toc n., pl. urĭ (ung. tak, pingea, d. it. tacco, toc, călcîĭ. D. rom. vine bg. tok, id., deosebit de tok, curs, curent). Vest. Călcîĭ la încălțăminte: un prichindel cu tocurĭ înalte.