tingire sf [At: BIBLIA (1688), 195²/32 / V: (îrg) ~ngere, (înv) ten~, (reg) tengeră sf, tenger sn / Pl: ~ri / E: tc tencere] 1 Vas adânc (de aramă sau de fontă) în care se gătește mâncare Si: (reg) patelă. 2 (Reg; îe) Și-a găsit (sau și-a aflat) ~a capacul sau după ~ și capacul Se spune despre două persoane apropiate care au cusururi comune. 3 (Reg; îe) A lins până a pus ~a cu fundul în sus Se spune despre un om lacom. 4 (Reg; irn; îs) ~ spoită Femeie machiată strident.