TARANTELĂ², tarantele, s. f. Dans popular italian, executat într-un ritm vioi; melodia după care se dansează. Pare că bate-n aer tarantela și ploaia se porni cu grabnic ropot. TOPÎRCEANU, S. A. 105. Văd pe Angel sunînd din cornet o tarantelă napolitană. ALECSANDRI, O. P. 355. Apoi începeau a învîrti hora strămoșească și danțurile cele vesele, care se deosibesc foarte puțin de tarantela neapolitană. FILIMON, C. 146.