SĂPUNI, săpunesc, vb. IV. Tranz. 1. A freca cu săpun, a acoperi cu clăbuci de săpun, pentru a spăla. Tu, bade, așa-ai gîndit, Că dacă mă vei urî, Eu portul mi l-oi cerni. Da cum focul să-l cernesc, Că mai tare-l săpunesc, Cu săpun de la Turda, Măi bădiță-n ciuda ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 235. ♦ A muia barba cu clăbuci de săpun, înainte de a o rade. Cu o oglindă pe genunchi și cu ligheanul alături, Ion Ozun își săpunește barba îndelung. C. PETRESCU, C. V. 216. ♦ (Rar) A spăla. (Atestat în forma soponi) Schimburile-ți s-or negri, Cine ți le-a soponi? MARIAN, la TDRG. 2. Fig. A mustra, a certa (pe cineva), a face (cuiva) observații aspre; a trage o săpuneală. – Variantă: (Transilv., Bucov.) soponi vb. IV.