SUSPENSIV, -Ă, suspensivi, -e, adj. (Jur.) Care suspendă punerea în execuție, care oprește, amînă. Apel suspensiv. Condiție suspensivă. ◊ (În sistemul politic capitalist) Veto suspensiv = drept pe care îl are șeful statului (președinte de republică sau monarh) de a refuza sancționarea unei legi votate de parlament.