surâzător, ~oare [At: BOLINTINEANU, O. 8 / Pl: ~i, ~oare / E: surâde + -ător] (D. oameni) 1 a Care surâde (1) Si: zâmbăreț, zâmbitor, (înv) surâzând, zâmbăreț. 2 a Vesel, prietenos. 3-4 av, a (D. ochi sau d. manifestări, stări etc. ale oamenilor) (Într-un mod) care exprimă sau denotă veselie. 5-6 av, a (Pex) (Într-un mod) care exprimă prietenie, bunăvoință.