2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURESCITARE, surescitări, s. f. Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație, de nervozitate bolnăvicioasă; surescitație. [Var.: surexcitare s. f.] – V. surescita.

SURESCITARE, surescitări, s. f. Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație, de nervozitate bolnăvicioasă; surescitație. [Var.: surexcitare s. f.] – V. surescita.

surescitare sf [At: BACALBAȘA, S. A. II, 35 / V: (rar) ~exci~ / Pl: ~tări / E: surescita] 1 Stare anormală de iritare, de nervozitate crescută Si: surescitație, (rar) supraexcitare, supraexcitație. 2 (Pex; rar) Supărare (5).

SURESCITARE, surescitări, s. f. (Și în forma surexcitare) Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație bolnăvicioasă. Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surexcitare nervoasă, atît! REBREANU, P. S. 154. – Variantă: surexcitare s. f.

SURESCITARE s.f. Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; excitare mare, întărîtare; surescitație. [Var. surexcitare s.f. / < surescita].

SURESCITA, surescit, vb. I. Tranz. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. [Var.: surexcita vb. I] – Din fr. surexciter.

SURESCITA, surescit, vb. I. Tranz. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. [Var.: surexcita vb. I] – Din fr. surexciter.

SUREXCITA vb. I v. surescita.

SUREXCITARE s. f. v. surescitare.

surescita vt [At: VLAHUȚĂ, O. A. III, 17 / V: (rar) ~excita / Pzi: ~cit / E: fr surexciter] 1 A excita peste măsură Si: (rar) supraexcita. 2 A aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. 3 (Pex) (Rar) A supăra (7).

SURESCITA, surescit, vb. I. Tranz. (Mai ales la participiu) A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme, începea să se desfășure, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul. VLAHUȚĂ, O. A. III 17. – Variantă: surexcita vb. I.

SURESCITA vb. I. tr. A excita, a irita peste măsură; a întărîta, a ațîța. [P.i. surescit, var. surexcita vb. I.. / < fr. surexciter].

SUREXCITARE s.f. v. surescitare.

SURESCITA vb. tr. a excita peste măsură, a irita. (< fr. surexciter)

A SURESCITA surescit tranz. A excita pe cineva peste măsură. /<fr. surexciter

surexcitare f. 1. augmentare excesivă a energiei vitale într’un organ; 2. iritațiune bolnăvicioasă.

supraexcít, a -á v. tr. (supra- și excit). Excit foarte tare. – Barb. a surexcita (fr. surexciter).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

surescitare s. f., g.-d. art. surescitării; pl. surescitări

surescitare s. f., g.-d. art. surescitării; pl. surescitări

surescitare s. f., g.-d. art. surescitării; pl. surescitări

surescita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. surescit, 2 sg. suresciți, 3 suresci; conj. prez. 1 sg. să surescit, 3 să surescite

surescita (a ~) vb., ind. prez. 3 suresci

surescita vb., ind. prez. 1 sg. surescit, 3 sg. și pl. suresci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SURESCITARE s. 1. v. surescitație. 2. v. nervozitate.

SURESCITARE s. 1. (FIZIOL.) surescitație, (rar) supraexcitare, supraexcitație. 2. enervare, irascibilitate, iritabilitate, iritare, iritație, necaz, nervozitate, supărare, surescitabilitate, (pop.) năduf. (Stare de ~ trecătoare.)

SURESCITA vb. (rar) a (se) supraexcita.

SURESCITA vb. (rar) a (se) supraexcita.

Intrare: surescitare
surescitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surescitare
  • surescitarea
plural
  • surescitări
  • surescitările
genitiv-dativ singular
  • surescitări
  • surescitării
plural
  • surescitări
  • surescitărilor
vocativ singular
plural
surexcitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surexcitare
  • surexcitarea
plural
  • surexcitări
  • surexcitările
genitiv-dativ singular
  • surexcitări
  • surexcitării
plural
  • surexcitări
  • surexcitărilor
vocativ singular
plural
Intrare: surescita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • surescita
  • surescitare
  • surescitat
  • surescitatu‑
  • surescitând
  • surescitându‑
singular plural
  • suresci
  • surescitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • surescit
(să)
  • surescit
  • surescitam
  • surescitai
  • surescitasem
a II-a (tu)
  • suresciți
(să)
  • suresciți
  • surescitai
  • surescitași
  • surescitaseși
a III-a (el, ea)
  • suresci
(să)
  • surescite
  • surescita
  • surescită
  • surescitase
plural I (noi)
  • surescităm
(să)
  • surescităm
  • surescitam
  • surescitarăm
  • surescitaserăm
  • surescitasem
a II-a (voi)
  • surescitați
(să)
  • surescitați
  • surescitați
  • surescitarăți
  • surescitaserăți
  • surescitaseți
a III-a (ei, ele)
  • suresci
(să)
  • surescite
  • surescitau
  • surescita
  • surescitaseră
surexcita1 (1 -t) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • surexcita
  • surexcitare
  • surexcitat
  • surexcitatu‑
  • surexcitând
  • surexcitându‑
singular plural
  • surexci
  • surexcitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • surexcit
(să)
  • surexcit
  • surexcitam
  • surexcitai
  • surexcitasem
a II-a (tu)
  • surexciți
(să)
  • surexciți
  • surexcitai
  • surexcitași
  • surexcitaseși
a III-a (el, ea)
  • surexci
(să)
  • surexcite
  • surexcita
  • surexcită
  • surexcitase
plural I (noi)
  • surexcităm
(să)
  • surexcităm
  • surexcitam
  • surexcitarăm
  • surexcitaserăm
  • surexcitasem
a II-a (voi)
  • surexcitați
(să)
  • surexcitați
  • surexcitați
  • surexcitarăți
  • surexcitaserăți
  • surexcitaseți
a III-a (ei, ele)
  • surexci
(să)
  • surexcite
  • surexcitau
  • surexcita
  • surexcitaseră
surexcita2 (1 -tez) verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv
verb (VT201)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • surexcita
  • surexcitare
  • surexcitat
  • surexcitatu‑
  • surexcitând
  • surexcitându‑
singular plural
  • surexcitea
  • surexcitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • surexcitez
(să)
  • surexcitez
  • surexcitam
  • surexcitai
  • surexcitasem
a II-a (tu)
  • surexcitezi
(să)
  • surexcitezi
  • surexcitai
  • surexcitași
  • surexcitaseși
a III-a (el, ea)
  • surexcitea
(să)
  • surexciteze
  • surexcita
  • surexcită
  • surexcitase
plural I (noi)
  • surexcităm
(să)
  • surexcităm
  • surexcitam
  • surexcitarăm
  • surexcitaserăm
  • surexcitasem
a II-a (voi)
  • surexcitați
(să)
  • surexcitați
  • surexcitați
  • surexcitarăți
  • surexcitaserăți
  • surexcitaseți
a III-a (ei, ele)
  • surexcitea
(să)
  • surexciteze
  • surexcitau
  • surexcita
  • surexcitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surescitare, surescitărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a surescita și rezultatul ei; stare de iritație, de nervozitate bolnăvicioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Stai liniștit, nu-i nimic grav... nimic... Epuizare și surexcitare nervoasă, atît! REBREANU, P. S. 154. DLRLC
etimologie:
  • vezi surescita DEX '09 DEX '98 DN

surescita, surescitverb

  • 1. A excita peste măsură; a aduce într-o stare de iritație, de nervozitate extremă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Și-n mintea lui încălzită, surescitată de basme, începea să se desfășure, în tablouri vii, scene atingătoare, al căror erou era el, copilul. VLAHUȚĂ, O. A. III 17. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.