2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

supurativ, a [At: ALEXI, W. / Pl: ~i, ~e / E: fr suppuratif] 1 (D. răni, țesuturi animale etc.) Care supurează Si: supurant (1). 2 (D. boli) Care prezintă stări de supurație a unor glande, vase etc. Si: supurant (2).

SUPURATIV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care facilitează supurația. [< fr. suppuratif].

SUPURATIV, -Ă adj., s. n. (medicament) care facilitează supurația. (< fr. suppuratif)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

supurativ adj. m., pl. supurativi; f. sg. supurativa, pl. supurative

Intrare: supurativ (adj.)
supurativ1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supurativ
  • supurativul
  • supurativu‑
  • supurati
  • supurativa
plural
  • supurativi
  • supurativii
  • supurative
  • supurativele
genitiv-dativ singular
  • supurativ
  • supurativului
  • supurative
  • supurativei
plural
  • supurativi
  • supurativilor
  • supurative
  • supurativelor
vocativ singular
plural
Intrare: supurativ (s.n.)
supurativ2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supurativ
  • supurativul
  • supurativu‑
plural
  • supurative
  • supurativele
genitiv-dativ singular
  • supurativ
  • supurativului
plural
  • supurative
  • supurativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supurativ, supurativesubstantiv neutru
supurativ, supuratiadjectiv

  • 1. (Medicament) care facilitează supurația. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.