2 definiții pentru supurativ (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPURATIV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care facilitează supurația. [< fr. suppuratif].
SUPURATIV, -Ă adj., s. n. (medicament) care facilitează supurația. (< fr. suppuratif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: supurativ (s.n.)
supurativ2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
supurativ, supurativesubstantiv neutru supurativ, supurativăadjectiv
- 1. (Medicament) care facilitează supurația. DN
etimologie:
- suppuratif DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.