Definiția cu ID-ul 431587:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
supunăciune, supunăciuni, s.f. (înv.) 1. așezare dedesubt; ascundere. 2. luare în stăpânire a unor teritorii, așezări, populații, prin forță armată; cucerire, înrobire, ocupare, subjugare.