supratemă sf [At: T mai 1964, 87 / Pl: ~me / E: supra¹- + temă] 1 (În sistemul regizoral al lui S. Stanislavski) Acțiune principală care însoțește mesajul textului dramatic și spre care converg acțiunile și ideile secundare Si: supraproblemă, acțiune parcursivă.. 2 (Pgn) Ideea directoare a unei lucrări artistice.