sulac [At: CIHAC II, 379 / V: (pop) sulhac, (reg) ~aciu, suloc, sulvac, suhac (Pl: suhacuri), suvac / Pl: ~ace, ~curi sn, ~aci sm / E: sulă + -ac, cf ucr сугак, ngr σουβλάκι] 1 sn Sulă lungă și ascuțită din metal, din lemn etc, cu întrebuințări diverse. 2 sn (Reg; îf suhac) Partea ascuțită în formă de sulă a unor instrumente, obiecte etc. 3 sn (Reg; pgn; îf suhac) Unealtă constituită dintr-o tijă subțire, metalică, pentru deplasat și potrivit materialul de umplutură în obiecte de tapiserie. 4 sn (Reg; îf suhac) Drug (la sfredel). 5 sn (Trs; îf suvac, suhac) Bucată de lemn cilindrică și subțire cu care se scoate măduva dintr-o creangă de soc tăiată. 6 sn (Trs; îs suvac, suhac: pex) Băț la pușca de soc. 7 sn (Reg; îf sulhac) Andrea (pentru împletitul plasei de pescuit). 8 sn (Reg) Gârbaci (1). 9 sm Varietate de crap de formă lunguiață Si: (pop) sulă (14), (reg) crap (6) săltăreț, sular (3), sulinar (8), suloi¹ (1), ulucar (Cyprinus carpio hungaricus). 10 sn (Pop; euf) Penis. 11 sn (Pop; euf; pex) Îndoitură a pielii în care se află penisul (la animale).