suitaș sn [At: ALR II, 3 331/76 / V: (rar) sut~ (Pl: ~uri), (reg) șuităș / Pl: ~e / E: mg sujtáș, fr soutache] 1 Șiret (îngust) de lână, de mătase sau de fir folosit ca ornament la unele obiecte de îmbrăcăminte Vz: sărad. 2 (Reg; îf șuităș) Ornament cusut la suman cu suitaș (1).