sugar, ~ă [At: (a. 1650-1675) GCR I, 233/15 / V: (reg) ~e sf, a / Pl: ~i, ~e, (reg) ~gări sf / E: suge + -ar 11,cf și țigară] 1-2 sm, a (Copil sau pui de animal) care suge lapte, care se hrănește numai cu lapte sau care nu a depășit vârsta alimnetării cu laptele mamei Si: nou-născut, prunc, sugaci (1), (îvp) sugător (1), (îrg) cocon¹ (3), poroboc¹, (reg) cocă³ (1), (nob) sugastru (1-2), (fam) bebe² (1) V sugaș, sugurel. 3 a (Îvr; îs) Hârtie ~ă Sugativă (2). 4-5 sm, a (Spc; d. oi) (Miel) născut mai târziu sau care a rămas fără mamă și care este dat să sugă la altă oaie. 6-7 sm, a (Persoană) care bea mult. 8-9 sf, a (Reg) (Oaie) care a fătat (mai târziu) și care alăptează (toată vara). 10 sm Om slab, bolnăvicios. 11 sf (Trs) Țigară. 12 sn (Reg) Căpriorul din mijloc (mai mic) al acoperișului casei țărănești. 13 sn (Reg) Fiecare dintre cei patru căpriori de la cele patru cornuri ale acoperișului casei Si: (reg) sugaci (5). 14 sm (Reg; pex) Bucată de lemn prinsă pe căprior pentru a-i mări rezistența împotriva vântului. 15 sn (Bot; reg) Cinsteț² (Salvia glutinosa).