sucitor, ~oare [At: MÂNCĂRILE, 103/4 / V: (reg) sic~, sâc~, ciuc~ / Pl: ~i, ~oare / E: suci³ + -tor] 1 sn, (reg) sf Băț (gros) de lemn, neted, cu care se întindea foaia de aluat pentru plăcinte, tăiței etc. sau care se întrebuința la mestecat, bătut etc. Si: făcăleț (2), vergea, (rar) sul (10), (pop) mestecău¹, (reg) melesteu, plăcintor, sucăleață. 2 sn (Reg) Bucată de lemn, în formă de sul, cu care se calcă rufele Vz: măngălău. 3 sn Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău, la războiul de țesut etc. care, prin învârtire, slăbește sau strânge o legătură Si: cordar (3), încordător, întinzător, întorcător. 4 sm (Mun; Olt) Bucată de lemn cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină (de fân, de lemn etc.) spre a o strânge Si: (reg) ceatlău (2-3). 5 sfn (Mrm; Olt) Dispozitiv care, prin învârtire, reglează cantitatea de grăunțe care trebuie să curgă în gaura pietrei de moară Si: (reg) grăunțar, năpustitor. 6 smn (Buc; Dob) Fiecare dintre bucățile de lemn fixate la capete în târcoalele prâsnelului de la moară Si: (pop) șiștor. 7 sm (Reg) Fiecare dintre penele de lemn dreptunghiulare înfipte în obada roții, cu ajutorul căreia se pune în mișcare prâsnelul morii Si: măsea. 8 sf (Mol) Unealtă de tors nedefinită mai îndeaproape. 9 sf (Înv) Manivelă. 10 sf (Reg) Serpentină (la cazanul de fiert rachiu). 11 sf (Orn; Ban) Capântortură (Jynx torquilla). 12 sf (Orn; Ban) Pițigoi (Parus major). 13 sf (Orn; Ban) Pitulice (Sylvia atricapilla). 14 sf (Orn; reg) Privighetoare-cenușie V privighetoare (Sylvia cinerea).