2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUBINTITULA, subintitulez, vb. I. Tranz. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). – Sub1- + intitula.
SUBINTITULA, subintitulez, vb. I. Tranz. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). – Sub1- + intitula.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
subintitula vt [At: VIANU, L. U. 370 / Pzi: ~lez / E: sub1- + intitula cf fr sous-titrer] (C. i. scrieri, opere etc.) A da un al doilea titlu, secundar (pe lângă cel principal). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBINTITULA, subintitulez, vb. I. Tranz. (Rar) A da unei scrieri un titlu secundar (în afară de cel principal). (Refl. pas.) Deocamdată se ducea tot la tat-su și-i șterpelea «Furnica», «Bibiloiul» și alte reviste... Aproape toate revistele se subintitulau «de familie». PAS, Z. I 279.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBINTITULA vb. I. tr. (Rar) A da un titlu secundar unei scrieri (care să apară lîngă cel principal). [< sub- + intitula, după fr. sous-titrer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBINTITULA vb. tr. a da un titlu secundar unei scrieri. (după fr. sous-titrer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
subintitula (a ~) (desp. su-bin-/sub-in-) vb., ind. prez. 1 sg. subintitulez, 3 subintitulează; conj. prez. 1 sg. să subintitulez, 3 să subintituleze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!subintitula (a ~) (su-bin-/sub-in-) vb., ind. prez. 3 subintitulează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
subintitula vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subintitulez, 3 sg. și pl. subintitulează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: su-bin-, sub-in-
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
subintitula, subintitulezverb
- 1. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Deocamdată se ducea tot la tat-su și-i șterpelea «Furnica», «Bibiloiul» și alte reviste... Aproape toate revistele se subintitulau «de familie». PAS, Z. I 279. DLRLC
-
etimologie:
- Sub- + intitula DEX '09 DEX '98 DN