opțiuni
  • info

3 definiții pentru subintitulat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBINTITULA, subintitulez, vb. I. Tranz. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). – Sub1- + intitula.

SUBINTITULA vb. I. tr. (Rar) A da un titlu secundar unei scrieri (care să apară lîngă cel principal). [< sub- + intitula, după fr. sous-titrer].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subintitula vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subintitulez, 3 sg. și pl. subintitulează

Intrare: subintitulat
subintitulat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subintitulat
  • subintitulatul
  • subintitulatu‑
  • subintitulată
  • subintitulata
plural
  • subintitulați
  • subintitulații
  • subintitulate
  • subintitulatele
genitiv-dativ singular
  • subintitulat
  • subintitulatului
  • subintitulate
  • subintitulatei
plural
  • subintitulați
  • subintitulaților
  • subintitulate
  • subintitulatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subintitula, subintitulezverb

  • 1. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote reflexiv pasiv Deocamdată se ducea tot la tat-su și-i șterpelea «Furnica», «Bibiloiul» și alte reviste... Aproape toate revistele se subintitulau «de familie». PAS, Z. I 279. DLRLC
etimologie:
  • Sub- + intitula DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.