subintendent sm [At: KLOPȘTOCK, F. 153 / V: supti~ / S și: sub-intendent / Pl: ~nți, ~e / E: sub¹- + intendent cf fr sous-intendant] 1 Persoană care se afla în imediata subordine a intendentului. 2 (Șîs ~ militar) Ofițer de rang superior care era însărcinat cu chestiunile administrative ale armatei într-o zonă a țării.