5 definiții pentru subintendent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
subintendent sm [At: KLOPȘTOCK, F. 153 / V: supti~ / S și: sub-intendent / Pl: ~nți, ~e / E: sub1- + intendent cf fr sous-intendant] 1 Persoană care se afla în imediata subordine a intendentului. 2 (Șîs ~ militar) Ofițer de rang superior care era însărcinat cu chestiunile administrative ale armatei într-o zonă a țării.
SUBINTENDENT s.m. Ajutor de intendent. [< sub- + intendent, după fr. sous-intendant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBINTENDENT s. m. ajutor de intendent. (după fr. sous-intendent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suptintendent sm vz subintendent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
subintendent s. m. intendent
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: subintendent
subintendent substantiv masculin
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
suptintendent substantiv masculin
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
subintendent, subintendențisubstantiv masculin
- 1. Ajutor de intendent. DN
etimologie:
- sub- + intendent DN