strujan sm [At: I. IONESCU, B. C. 15/14 / V: tarj~, turj~ / Pl: ~jeni, (reg) ~i / E: ns cf struji] 1 Tulpină (sau fir) de porumb cu frunze cu tot, după ce a fost tăiată de la pământ și au fost culeși știuleții Si: cocean (1). 2 (Reg) „Buruiană mare”. 3 (Reg) Cotor de mătură uzată. 4 (Reg) Frunza verde a cepei.