2 intrări
28 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
strejuire sf vz străjuire
STREJUIRE s. f. v. străjuire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUI, străjuiesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A păzi, a apăra. 2. Intranz. (Adesea fig.) A sta de strajă, a veghea. 3. Tranz. Fig. A mărgini, a delimita ceva. [Var.: (reg.) strejui vb. IV] – Strajă + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRĂJUI, străjuiesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A păzi, a apăra. 2. Intranz. (Adesea fig.) A sta de strajă, a veghea. 3. Tranz. Fig. A mărgini, a delimita ceva. [Var.: (reg.) strejui vb. IV] – Strajă + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUIRE, străjuiri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe. ♦ Pândă. – V. strajă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STREJUI vb. IV v. străjui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STREJUI vb. IV v. străjui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STREJUI vb. IV v. străjui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjui [At: PSALT. HUR. 60v/25 / V: (îvp) ~rej~ / Pzi: ~esc / E: strajă + -ui] 1 vt (Îvp; fșa) A păzi. 2 vt (Pan) A pândi. 3 vt (Reg) A priveghea. 4 vr (Îvp) A se păzi. 5 vt (C. i. suprafețe, construcții etc.) A forma marginile, limitele Si: a delimita (1), a limita, a mărgini, a țărmuri Vz contura, încadra. 6 vt (Trs) A însăila.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străjuire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~rej~ / Pl: ~ri / E: străjui] (Îvp) Pază.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strejui v vz străjui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUIRE, străjuiri, s. f. Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe. ♦ Pândă. – V. strajă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUI, străjuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A păzi. În noaptea aceea... o străjuia dorobanțul cu strașnică poruncă. SADOVEANU, O. VIII 229. Fata mea are să se culce desară, unde se culcă totdeauna, iară voi să mi-o străjuiți toată noaptea. CREANGĂ, P. 265. Odată intrînd, nu se mai putea înturna, căci porțile erau străjuite și păzitorii porunciți a nu lăsa să iasă nime. NEGRUZZI, S. I 150. ◊ Fig. Peste toate întinderile de la Pănoiu, domnea în seara asta o liniște adîncă, străjuită de lumini. MIHALE, O. 355. Calul mă aștepta la scară, lîngă pîlcul de salcîmi care străjuia casa. SADOVEANU, O. III 646. Luna-și picură argintul, Tremurîndu-l pe fereastră; Vede-atîta împăcare Străjuind căsuța noastră. GOGA, P. 87. 2. Intranz. A sta de strajă, a veghea. Eu străjuiesc aici, voi, pe la ferestre. GALACTION, O. I 53. După cină să sfătuiesc ei că n-ar fi bine să doarmă toți trei deodată, ci numai doi din ei, iar unul să meargă lîngă drum să străjuiască ca să nu li să-ntîmple ceva. RETEGANUL, P. II 70. ◊ Fig. De o parte și de alta a largului pridvor, doi tei străjuiau, rămuroși. CĂLINESCU, E. 49. În dosul împrejmuirii, un șir de plopi bătrîni străjuiau ca un front de ostași de gardă. REBREANU, R. I 78. În zarea asfințitului străjuiesc codrii arămii și din văzduh se lasă o liniște grea, posomorîtă și rece, ca o pîclă de toamnă. VLAHUȚĂ, O. A. I 145. 3. Tranz. Fig. A mărgini ceva. Fața... rotundă și brunată era străjuită din josul fiecărei urechi de cîte o mică pingea de păr castaniu. HOGAȘ, M. N. 32. – Variantă: strejui (SANDU-ALDEA, U. P. 156, ODOBESCU, S. III 524, RUSSO, O. 50) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUIRE, străjuiri, s. f. Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe. Cu străjuirea voastră era vai de pielea noastră! CREANGĂ, P. 269. În cetățuie se afla optsprezece plăieși, trimiși de ispravnicul de Neamțu pentru străjuire, în lipsa garnizoanei care era la Fălcii pe lîngă domnul Cantemir. NEGRUZZI, S. I 169. ◊ Fig. Peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină. HOGAȘ, M. N. 169. – Variantă: strejuire (PISCUPESCU, O. 1) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STRĂJUI ~iesc 1. intranz. A sta de strajă; a veghea. 2. tranz. A avea sub strajă; a păzi. /strajă + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strejuì v. a păzi: te oiu strejui toată noaptea CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
străjuĭésc v. tr. (d. strajă, ca ung. istrazsalni, d. istrázsa, străjă). Păzesc, staŭ de pază: mînăstire străjuită de turnurĭ (ChN. 2, 115). – În vest și stre- (ChN. 1, 41).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strejár, strejuĭésc, V. străjer, străjuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
străjui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. străjuiesc, 3 sg. străjuiește, imperf. 1 străjuiam; conj. prez. 1 sg. să străjuiesc, 3 să străjuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
străjuire (înv., pop.) s. f., g.-d. art. străjuirii; pl. străjuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
străjui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. străjuiesc, imperf. 3 sg. străjuia; conj. prez. 3 să străjuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
străjuire (înv., pop.) s. f., g.-d. art. străjuirii; pl. străjuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
străjui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. străjuiesc, imperf. 3 sg. străjuia; conj. prez. 3 sg. și pl. străjuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
străjuire s. f., g.-d. art. străjuirii; pl. străjuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
străjui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. străjuiesc, conj. străjuiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRĂJUI vb. v. însăila.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRĂJUI vb. 1. a păzi, a supraveghea, a veghea, (înv. și pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetății.) 2. v. mărgini.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRĂJUIRE s. 1. v. păzire. 2. v. pază.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
străjui vb. v. ÎNSĂILA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUI vb. 1. a păzi, a supraveghea, a veghea, (înv. și pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetății.) 2. a delimita, a limita, a mărgini, a țărmuri. (Stîlpii de telegraf ~ șoseaua.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂJUIRE s. 1. păzire, supraveghere, veghere. (~ porților cetății.) 2. pază, strajă, supraveghere, veghe, veghere, (rar) păzit, priveghi, (înv. și pop.) priveghere, (reg.) păzeală, (înv.) nazirie, păzire. (Serviciul de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
străjui, străjuiescverb
-
- În noaptea aceea... o străjuia dorobanțul cu strașnică poruncă. SADOVEANU, O. VIII 229. DLRLC
- Fata mea are să se culce desară, unde se culcă totdeauna, iară voi să mi-o străjuiți toată noaptea. CREANGĂ, P. 265. DLRLC
- Odată intrînd, nu se mai putea înturna, căci porțile erau străjuite și păzitorii porunciți a nu lăsa să iasă nime. NEGRUZZI, S. I 150. DLRLC
- Peste toate întinderile de la Pănoiu, domnea în seara asta o liniște adîncă, străjuită de lumini. MIHALE, O. 355. DLRLC
- Calul mă aștepta la scară, lîngă pîlcul de salcîmi care străjuia casa. SADOVEANU, O. III 646. DLRLC
- Luna-și picură argintul, Tremurîndu-l pe fereastră; Vede-atîta împăcare Străjuind căsuța noastră. GOGA, P. 87. DLRLC
-
- 2. A sta de strajă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: veghea
- Eu străjuiesc aici, voi, pe la ferestre. GALACTION, O. I 53. DLRLC
- După cină să sfătuiesc ei că n-ar fi bine să doarmă toți trei deodată, ci numai doi din ei, iar unul să meargă lîngă drum să străjuiască ca să nu li să-ntîmple ceva. RETEGANUL, P. II 70. DLRLC
- De o parte și de alta a largului pridvor, doi tei străjuiau, rămuroși. CĂLINESCU, E. 49. DLRLC
- În dosul împrejmuirii, un șir de plopi bătrîni străjuiau ca un front de ostași de gardă. REBREANU, R. I 78. DLRLC
- În zarea asfințitului străjuiesc codrii arămii și din văzduh se lasă o liniște grea, posomorîtă și rece, ca o pîclă de toamnă. VLAHUȚĂ, O. A. I 145. DLRLC
-
-
- Fața... rotundă și brunată era străjuită din josul fiecărei urechi de cîte o mică pingea de păr castaniu. HOGAȘ, M. N. 32. DLRLC
-
etimologie:
- Strajă + sufix -ui. DEX '09 DEX '98
străjuire, străjuirisubstantiv feminin
-
- Cu străjuirea voastră era vai de pielea noastră! CREANGĂ, P. 269. DLRLC
- În cetățuie se afla optsprezece plăieși, trimiși de ispravnicul de Neamțu pentru străjuire, în lipsa garnizoanei care era la Fălcii pe lîngă domnul Cantemir. NEGRUZZI, S. I 169. DLRLC
- Peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină. HOGAȘ, M. N. 169. DLRLC
- 1.1. Pândă. DEX '09 DEX '98sinonime: pândă
-
etimologie:
- strajă DEX '98 DEX '09