STOLNICÉL, stolnicei, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător domnesc, subaltern al stolnicului, care strângea dijma din pește. – Stolnic + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STOLNICÉL ~i m. (în Țara Românească și în Moldova din evul mediu; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Boier de rang inferior stolnicului, care servea mâncarea la masa domnitorului. /stolnic + suf. ~el
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stolnicél s. m., pl. stolnicéi, art. stolnicéii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink