stigmat sn [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 10^r/27 / V: (rar) ~ă sf, (îvr) stigmă sf / Pl: ~e, (înv) ~uri, ~ați sm / E: lat stigma, -atis, fr stigmate] 1 Urmă lăsată de ceva. 2 (Spc) Urmă dezonorantă, rușinoasă. 3 (Pex) Semn distinctiv V pecete. 4 (Îvr; îe) A cădea în ~e A fi dezonorat. 5 Marcă aplicată în trecut (cu ajutorul unui fier roșu) pe corpul sclavilor sau al delincvenților. 6 (Rar) Ștampilă aplicată pe pielea animalelor. 7 (Rar) Pată (de murdărie). 8 (Rar) Cicatrice. 9 Fiecare dintre cele două deschizături ale traheelor, așezate pe părțile laterale ale corpului unor insecte, miriapode etc. 10 (Bot) Partea superioară a pistilului unei flori, pe care se prinde și încolțește polenul.