Definiția cu ID-ul 808639:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stéblă f., pl. e (bg. steblo, vsl. stĭblo, cotor. Cp. cu stobor și ștevie). Vechĭ (Ps. S. Cor.). Paĭ. Azĭ. Vest. Est. Mănuchĭ, smoc, chită, buchet: o steblă de busuĭoc (Cod. M. N. 1,87, și ChN. I, 121). – Și șteblă. În Btș. steablă, pl. steble și stiblă.