staroste, starosti, (taroste), s.m. – (reg.) Persoană care conduce ceremonia nunții: „Mai mare” (Papahagi); „Atunci au venit nănașii și starostele și socrii să le închine la cei doi” (Bilțiu, 1999: 358); „O vinit cu Aurelu Mențuli, care ne-o fost și taroste” (Memoria, 2014: 147; Oarța de Sus). – Din sl. starosta „bătrân, staroste” (Scriban, DEX); din pol., ucr. starosta (MDA).