SPĂLARE. Subst. Spălare, spălat, spălătură, lăut (pop.), lăutoare (reg.), lăutură (reg.). Baie, îmbăiere, fereduire (reg.); scăldat, scăldare (rar), scăldătoare (pop.), scăldăciune (reg.). Săpuneală, săpunire, săpunit. Clătire, clătit, limpezeală, limpezit. Săpun, săpunel (dim.); șampon; detergent; sodă. Baie, vană, cadă, scăldătoare (pop.), scaldă (pop.); lighean; albie, covată, copaie (reg.); lavoar, lavabou, chiuvetă; bideu. Spălător, duș, baie. Baie, feredeu (reg.); baie turcească; baie romană; baie finlandeză, saună. Bazin, piscină. Spălătorie chimică, curățătorie. Spălător. Adj. Spălat, spălățel (fam.), curat, curățel (dim.). Săpunit. Limpezit, clătit. Lavabil. Vb. A (se) spăla, a (se) la (reg.), a (se) îmbăia, a (se) feredui (reg.), a (se) scălda, a (-și) face baie. A săpuni, a leșia (reg.), a zoli (reg.). A clăti, a clătări (reg.), a limpezi. V. curățenie, recipient.