spălare sf [At: (a. 1646), ap. CADE / Pl: ~lări / E: spăla] 1 Curățare a ființelor sau a lucrurilor de murdărie, de impurități etc. cu ajutorul apei (cu săpun, cu leșie, cu detergenți, cu substanțe chimice etc.), al benzinei etc. Si: spălat¹ (1), spălătură (1), (îrg) spălătorie (5), (reg) lăut. 2 (Îs) ~a cărbunilor Operație de sortare umedă a cărbunilor bruți, prin care se obțin unul sau mai mulți produși, fiecare cu un procent anumit de cenușă și de steril. 3 (Pop; îs) ~a oaselor Sărbătoare religioasă care se prăznuiește la 11 noiembrie. 4 Operație prin care se îndepărtează impuritățile din conglomerate, minereuri sau metale cu ajutorul unui curent de apă Si: spălat¹ (2). 5 (Înv) Spălătură (9). 6 (Bis; fig) Ispășire. 7 Exercitare de către ape, ploi etc. a unei acțiuni de desprindere și de înlăturare prin transport a unor componente ale solului Si: erodare (1), eroziune (1), roadere, săpare, spălătură (10), șiroire.