spovedanie sf [At: CORESI, EV. 19 / V: (îrg) is~, (reg) ~ne, ~vădane, ~văd~, spăvăd~, spăvădane / Pl: ~ii / E: slv исповѣданиѥ] 1 (Bis) Destăinuire, în fața duhovnicului, a păcatelor săvârșite spre a obține iertarea lor Si: mărturisire, spovedire, spovedit¹, (îvp) spovadă (1), (îrg) spovedeală, (înv) mărturisitură. 2 Ceremonia destăinuirii păcatelor în fața unui duhovnic Si: (îvp) spovadă (2). 3 Destăinuire a unui secret, a unei probleme personale etc. Si: confesiune (1), confidență (1), destăinuire (5), dezvăluire (2), mărturisire, (rar) sincerități, spovadă (3).