spondil¹ sm [At: CADE / Pl: ~i / E: fr spondyle, lat spondylus] 1 (Lpl) Gen de lamelibranhiate cu o cochilie formată din două valve inegale și cu două urechiușe. 2 (Șls) Animal care face parte din genul spondililor (1). 3 (Lpl) Gen de coleoptere cu coarne lungi. 4 (Șls) Insectă care face parte din genul spondililor (3).

spondil²- [At: DN³ / V: ~o- / E: fr spondylo-, it spondilo-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Referitor la coloana vertebrală. 2 Vertebră.

SPONDIL s.m. 1. Gen de moluște marine comestibile, înrudite cu stridia. 2. Gen de coleoptere cu coarne lungi. // s.n. Vertebră. [< fr. spondyle, cf. gr. spondylos – vertebră].

SPONDIL- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) coloana vertebrală”, „vertebră”, „vertebral”. [Var. spondilo-. / < fr. spondylo-, it. spondilo-, cf. gr. spondylos].

SPONDIL¹ s. m. 1. veche denumire a vertebrelor. 2. gen de moluscă bivalvă, comestibilă, înrudită cu stridia, fixată pe rocile din mările calde. 3. gen de coleoptere cu coarne lungi. (< fr. spondyle, lat. spondylus)

spondilo- vz spondil²-

SPONDILO- v. spondil-.

-SPONDILIE elem. spondil²(o)-.

SPONDIL²(O)-, -SPONDIL, -SPONDILIE elem. „coloana vertebrală”, „vertebră”. (< fr. spondyl/o/-, -spondyle, -spondylie, cf. lat. spondylus, gr. spondylos)

spondil s. m., pl. spondili

spondil s. m., pl. spondili

spondil (zool.) s. m., pl. spondili

-SPONDIL „vertebră, vîrf ascuțit”. ◊ gr. spondylos „vertebră” > fr. spondyle, engl. -spondyl > rom. -spondil.

SPONDIL-, v. SPONDILO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., durere vertebrală; sin. spondilodinie; ~artroză (v. -artroză), s. f., afecțiune degenerativă a vertebrelor și a articulațiilor; ~odinie (v. -odinie), s. f., spondilalgie*.

-SPONDILIE „vertebră”. ◊ gr. spondylos „vertebră” > fr. -spondylie > rom. -spondilie.

SPONDILO- „vertebră, șira spinării; vertebral”. ◊ gr. spondylos „vertebră” > fr. spondylo-, germ. id., engl. id., it. spondilo- > rom. spondilo-. □ ~liză (v. -liză), s. f., anomalie congenitală constînd în întreruperea continuității arcurilor vertebrale; ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune a coloanei vertebrale; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere patologică a coloanei vertebrale în cavitatea pelviană; ~tomie (v. -tomie), s. f., rezecție chirurgicală a coloanei vertebrale.