2 definiții pentru spondil (vertebră)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPONDIL s.m. 1. Gen de moluște marine comestibile, înrudite cu stridia. 2. Gen de coleoptere cu coarne lungi. // s.n. Vertebră. [< fr. spondyle, cf. gr. spondylos – vertebră].

SPONDIL1 s. m. 1. veche denumire a vertebrelor. 2. gen de moluscă bivalvă, comestibilă, înrudită cu stridia, fixată pe rocile din mările calde. 3. gen de coleoptere cu coarne lungi. (< fr. spondyle, lat. spondylus)

Intrare: spondil (vertebră)
spondil3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spondil
  • spondilul
  • spondilu‑
plural
  • spondile
  • spondilele
genitiv-dativ singular
  • spondil
  • spondilului
plural
  • spondile
  • spondilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spondil, spondilesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.