SPIONÁJ s. n. Faptul de a spiona (1); îndeletnicirea spionului (I 1). ♦ Iscodire, pândă, urmărire. [Pr.: spi-o-] – După fr. espionnage. Cf. it. spionaggio.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPIONÁJ ~e n. Activitate constând în culegerea și transmiterea unor informații secrete de stat unei puteri străine. [Sil. spi-o-] /<it. spionaggio, fr. espionnage
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPIONÁJ s.n. Activitate întreprinsă pentru a obține pe ascuns secrete militare, politice ale unui stat în vederea transmiterii lor unui alt stat. ♦ Iscodire, pândă, urmărire, observare. [Pron. spi-o-, pl. -je, -juri. / cf. it. spionaggio, fr. espionnage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPIONÁJ s. n. activitate întreprinsă pentru a obține pe ascuns secrete militare, politice etc. (după fr. espionnage, it. spionaggio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
spionáj s. n. (sil. spi-o-), pl. spionáje
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
spionaj, spionaje s. n. (deț.) urmărirea de către deținuți a activității gardienilor, în scopul identificării momentului propice comiterii unei acțiuni interzise de regulament.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink