4 definiții pentru speleotemă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPELEOTEMĂ s. f. concrețiune a peșterilor, prin precipitare fizico-chimică. (< engl. speleotheme)
speleotemă s. f. (geol.) Concrețiune specifică peșterilor, formată prin precipitare fizico-chimică ◊ „În «Sala roșie» din Peștera Muierii există o serie de speleoteme curioase, de mare varietate coloristică, care distonează cu formațiunile concreționare caracteristice peșterii [...]” R.l. 27 I 75 p. 5 (din engl. speleotheme)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
speleotemă s. f., pl. speleoteme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SPELEOTEME s. f., pl. Ansamblul formațiunilor dezvoltate în peșteri în urma proceselor de cristalizare și concreționare: stalactite, stalagmite, coloane, draperii, concrețiuni parietale, gururi etc. Prezintă o extraordinară diversitate de forme și culori.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
speleotemă, speleotemesubstantiv feminin
- 1. Concrețiune a peșterilor, prin precipitare fizico-chimică. MDN '00
etimologie:
- speleotheme MDN '00