SPASMODIC, -Ă, spasmodici, -e, adj. Specific spasmului; de spasm, însoțit de spasme; care se manifestă prin spasme. V. convulsiv. Două sute de țevi de pușcă se îndreptară cu același gest spasmodic asupra țăranilor. REBREANU, R. II 254. O singură armă, o ghioagă de fier țintuită... sta așezată pe velința flocoasă d-a dreapta bolnavului, și mîna-i osoasă, dar slăbită, printr-o mișcare spasmodică a nervilor, căta încă s-o ridice. ODOBESCU, S. I 66. Se porni deodată la un rîs spasmodic. ALECSANDRI, O. P. 302. ◊ (Adverbial) În privirea dilatată de tortura foamei, ca într-un început de delir, se perindau, ciudat și spasmodic, numai oameni sătui, sătui, sătui. C. PETRESCU, C. V. 118.