SOVIET, soviete, s. n. 1. (În U.R.S.S.) Organ al puterii de stat centrale și locale, format din deputați aleși de cetățeni. Sovietele – baza politică a democrației socialiste din U.R.S.S. – constituie cele mai largi și mai democratice organizații de masă ale celor ce muncesc. Ele unesc și atrag în munca de conducere a treburilor obștești milioane de oameni. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2592. ◊ Sovietul Suprem al U.R.S.S. = organ suprem al puterii (format din două Camere). Sovietul Uniunii = Cameră a Sovietului Suprem, compusă din deputați aleși de către toți cetățenii, proporțional cu numărul locuitorilor din întreaga țară. Sovietul naționalităților = Cameră a Sovietului Suprem, compusă din deputați reprezentînd republicile unionale, republicile autonome și districtele naționale din U.R.S.S. Scopul creării Sovietului naționalităților constă în aceea că fiecare naționalitate, oricît de mică ar fi, să poată avea reprezentanții săi în organul suprem al puterii. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 3/6. 2. (La pl., rar) Numire dată Uniunii Sovietice. Lupta Sovietelor pentru pace.