opțiuni
  • info

7 definiții pentru sositor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOSITOR, -OARE, sositori, -oare, adj. (Pop.) Care sosește, care vine, ajunge undeva. ◊ Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. – Sosi + suf. -tor.

sositor, ~oare [At: (a.1694), FN, 38 / Pl: ~i, ~oare / E: sosi + -tor] (Pop) 1-6 smf, a (Ființă) care sosește (1-3) undeva. 7-8 sm, a (Șîs bob ~) (Bob) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului la ghicitul cu bobi și despre care se crede că prevestește sosirea unui oaspete. 9 sm (Pex) Oaspete care sosește undeva pe neașteptate.

SOSITOR, -OARE, sositori, -oare, adj. (Rar) Care sosește, care vine, ajunge undeva. ◊ Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. – Sosi + suf. -tor.

SOSITOR, -OARE, sositori, -oare, adj. Care sosește, care vine, ajunge undeva. Gloatele barbare cu Aripert al lor Primeau puteri într-una din gloate sositoare. COȘBUC, P. I 163. Vine, vine... iată-l sositor. ALECSANDRI, T. 977. ◊ Expr. Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. Uită-te singură, sufletul mămucăi, și nu te mai îndoi. Rămîne bob stingher iarăși, adică bob sositor, întăi cu mîhnire și la urmă cu bucurie. SADOVEANU, Z. C. 208. Poftirea lui cuconu Ioniță era numai așa, de formă, căci d-lui era, mai totdeauna, bob sositor. HOGAȘ, H. 13.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sositor (pop.) adj. m., pl. sositori; f. sg. și pl. sositoare

sositor (pop.) adj. m., pl. sositori; f. sg. și pl. sositoare

sositor adj. m., pl. sositori; f. sg. și pl. sositoare

Intrare: sositor
sositor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sositor
  • sositorul
  • sositoru‑
  • sositoare
  • sositoarea
plural
  • sositori
  • sositorii
  • sositoare
  • sositoarele
genitiv-dativ singular
  • sositor
  • sositorului
  • sositoare
  • sositoarei
plural
  • sositori
  • sositorilor
  • sositoare
  • sositoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sositor, sositoareadjectiv

  • 1. popular Care sosește, care vine, ajunge undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Gloatele barbare cu Aripert al lor Primeau puteri într-una din gloate sositoare. COȘBUC, P. I 163. DLRLC
    • format_quote Vine, vine... iată-l sositor. ALECSANDRI, T. 977. DLRLC
    • 1.1. Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Uită-te singură, sufletul mămucăi, și nu te mai îndoi. Rămîne bob stingher iarăși, adică bob sositor, întăi cu mîhnire și la urmă cu bucurie. SADOVEANU, Z. C. 208. DLRLC
      • 1.1.1. prin extensiune Musafir care sosește pe neașteptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Poftirea lui cuconu Ioniță era numai așa, de formă, căci d-lui era, mai totdeauna, bob sositor. HOGAȘ, H. 13. DLRLC
etimologie:
  • Sosi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.