sonoritate [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~tăți / E: fr sonorité] 1 Emitere de sunete. 2 Însușirea de a fi constituit din sunete. 3 Sunet produs de ceva 4 Sunet caracteristic al unor instrumente muzicale. 5 (Pex) Sunet caracteristic al unor partituri. 6 Intensitate, tonalitate, armonie etc. a sunetului pe care instrumentele îl pot produce Si: răsunet, rezonanță, ton². 7 Intensitate a vocii, a unor sunete, zgomote etc. 8 (Pex) Timbru plăcut armonios al vocii, al unor sunete, zgomote etc. 9 Calitate a limbii, a stilului etc. de a impresiona prin îmbinări armonioase Si: armonie¹ (9), melodie, muzicalitate. 10 Proprietate a unui loc de a propaga și amplifica sunetele Si: rezonanță. 11 Calitate acustică a unui edificiu Si: rezonanță. 12 (Lin) Calitatea unui sunet de a fi rostit cu vibrarea coardelor vocale Si: fonie¹ (2). 13-14 Însușirea unor nume, titluri etc. de a fi sonore (24-25).