SONDĂ, sonde, s. f. 1. Gaură cilindrică forată în interiorul scoarței Pământului în vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării unor strate etc. ♦ Instalație situată deasupra unei sonde (1). 2. Dispozitiv care servește la extragerea unei mici cantități dintr-un material compact sau granular (pământ, ciment, nisip etc.). ♦ Burghiu mare, acționat mecanic, cu care se fac foraje în sol (în scopul de a-l explora și a recunoaște natura stratelor). 3. Instrument chirurgical în formă de tub cilindric de metal, de cauciuc etc. care servește la explorarea sau la evacuarea unor canale sau cavități din organism ori la drenarea plăgilor. 4. Instrument cu ajutorul căruia se efectuează diferite observații hidrometrice ca măsurarea adâncimii unei ape, recoltarea de probe de pe fundul apelor etc. 5. Dispozitiv sensibil, asociat unui aparat de măsură, care poate fi plasat în diferite puncte din spațiu pentru explorarea unui câmp fizic. 6. (În sintagmele) Balon-sondă = balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă pentru diferite cercetări științifice. Sondă spațială = satelit artificial sau vehicul spațial fără oameni, lansat în spațiul cosmic pentru cercetarea lui directă. 7. Pahar de bere, lunguieț și subțire, mai îngust în partea de jos. – Din fr. sonde.

sondă sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~de / E: fr sonde] 1 Instrument alcătuit dintr-un fir cu plumb atașat la o riglă gradată, cu ajutorul căruia se măsoară adâncimea unei ape și se cercetează natura fundului apei. 2 Gaură cilindrică forată în scoarța pământului în vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării stratelor din adâncime. 3 Instalație cu ajutorul căreia se exploatează un zăcământ de hidrocarburi fluide. 4 Aparat care servește la extragerea unei mici cantități dintr-un material compact, granular sau pulverulent, în vederea recoltării unor probe sau mostre. 5 Burghiu mare, acționat mecanic, cu care se fac foraje în sol pentru a cerceta natura straturilor. 6 Instrument chirurgical în formă de tub cilindric de metal, de cauciuc etc. care servește la explorarea sau la evacuarea unor cavități din organism ori la drenarea plăgilor. 7 Dispozitiv sensibil, asociat unui aparat de măsură, care poate fi plasat în diferite puncte din spațiu în vederea măsurării unei mărimi fizice. 8 (Șîs) Balon-~ Balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă sau stratosferă pentru diferite cercetări științifice. 9-10 ~ spațială (sau astrală, automată, cosmică) Satelit artificial sau vehicul spațial fără oameni, lansat în spațiul cosmic pentru cercetare lui directă. 11 Pahar de bere lunguieț și subțire, mai îngust în partea de jos.

SONDĂ, sonde, s. f. 1. Gaură cilindrică forată în interiorul scoarței pământului în vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării unor straturi etc. ♦ Instalație situată deasupra unei sonde (1). 2. Aparat care servește la extragerea unei mici cantități dintr-un material compact sau granulat (pământ, ciment, nisip etc.). ♦ Burghiu mare, acționat mecanic, cu care se fac foraje în sol (în scopul de a-l explora și a recunoaște natura straturilor). 3. Instrument chirurgical în formă de tub cilindric de metal, de cauciuc etc. care servește la explorarea sau la evacuarea unor canale sau cavități din organism ori la drenarea plăgilor. 4. Instrument cu ajutorul căruia se efectuează diferite observații hidrometrice ca măsurarea adâncimii unei ape, recoltarea de probe de pe fundul apelor etc. 5. Dispozitiv sensibil, asociat unui aparat de măsură, care poate fi plasat în diferite puncte din spațiu pentru explorarea unui câmp fizic. 6. (În sintagmele) Balon-sondă = balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă pentru diferite cercetări științifice. Sondă spațială = satelit artificial sau vehicul spațial fără oameni, lansat în spațiul cosmic pentru cercetarea lui directă. 7. Pahar lunguieț și subțire, mai îngust în partea de jos. – Din fr. sonde.

SONDĂ, sonde, s. f. 1. Puț de petrol cu ajutorul căruia se exploatează un zăcămînt subteran, acționîndu-se la suprafața solului. Sonda arde ca o spînzurătoare uriașă. GALACTION, O. I 315. Cînd au început a se ivi sondele negre, Zaharia Duhu și-a întors fața către bătrînă. Voia să-i citească mirarea. C. PETRESCU, A. 404. Plutea o atmosferă de mister. Iar sondele, macabre santinele, Își profilau scheletele pe cer. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 186. 2. Aparat care servește la extragerea unei mici cantități dintr-un material compact (pămînt etc.), granular (cereale, ciment, nisip etc.) sau pulverulent. 3. Burghiu mare, acționat mecanic, cu care se fac foraje în sol (de obicei în scopul de a-l explora și a recunoaște natura straturilor). 4. Instrument chirurgical în formă de tub cilindric, de metal sau de cauciuc, care servește la explorarea unor canale sau cavități din organism sau la drenarea unor plăgi. 5. Aparat sau dispozitiv folosit pentru determinarea adîncimii unei ape, pentru studiul atmosferei la diferite înălțimi etc. 6. (În expr.) Balon-sondă = balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă sau în stratosferă, pentru diferite cercetări științifice. S. M. Vernov... a efectuat, cu ajutorul baloanelor-sondă, măsurători asupra razelor cosmice în stratosferă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 1/3. 7. Pahar de bere lunguieț și subțire, mai îngust în partea de jos.

SONDĂ s.f. 1. Puț destinat extragerii unei substanțe minerale fluide (țiței, gaze naturale etc.) sau extragerii de probe de rocă. 2. Aparat folosit pentru determinarea adîncimii mărilor sau a apelor curgătoare. 3. Aparat pentru luarea de probe dintr-un material compact sau granular. 4. Instrument tubular folosit pentru explorarea unor cavități naturale din organism sau pentru drenarea unor plăgi. 5. Sondă spațială = rachetă spațială lansată pe direcție verticală cu scopul de a explora straturile superioare ale atmosferei terestre; balon-sondă = balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă pentru înregistrarea anumitor date meteorologice. 6. Pahar de bere lunguieț și subțire, mai îngust în partea de jos. [< fr. sonde, it. sonda].

SONDĂ s. f. 1. puț destinat extragerii unei substanțe minerale fluide (țiței, gaze naturale) sau extragerii de probe de rocă. 2. instrument nautic pentru determinarea adâncimii apei. 3. dispozitiv pentru luarea de probe dintr-un material. 4. instrument chirurgical pentru explorarea unor cavități naturale din organism sau pentru drenarea unor plăgi. 5. ~ spațială = rachetă spațială lansată pe direcție verticală cu scopul de a explora straturile superioare ale atmosferei terestre; balon- ~ = balon prevăzut cu aparate de observație, care se lansează în atmosferă pentru înregistrarea anumitor date meteorologice. 6. pahar de bere înalt și subțire, mai îngust în partea de jos. (< fr. sonde)

SONDĂ ~e f. 1) Gaură cilindrică forată în scoarța terestră în vederea exploatării unor hidrocarburi fluide sau în vederea explorării rocilor. 2) Instalație specială care servește la exploatarea hidrocarburilor fluide din scoarța terestră sau la exploatarea rocilor. 3) Aparat care servește la extragerea unei probe dintr-un material compact, pulverulent sau granular. 4) Instrument pentru determinarea adâncimii unei ape și pentru recunoașterea naturii fundului acesteia. 5) Aparat pentru explorarea verticală a atmosferei. 6) Instrument medical tubular cu care se examinează un canal sau un organ cavitar; cateter. [G.-D. sondei] /<fr. sonde

sondă f. 1. instrument spre a determina adâncimea apei, natura terenului, etc.; 2. puț de petrol cu instalația lui: a ars o sondă; 3. instrument de chirurgie spre a recunoaște natura unei plăgi.

*sóndă f., pl. e (fr. sonde, înrudit poate cu scandinavu sund, mare, strîmtoare). Instrument de măsurat adîncimile apelor (o greutate atîrnată de o sfoară saŭ de o frînghie). Un fel de suliță cu care vameșiĭ sondează unele baloturĭ, ĭar negustoriĭ cerealele și altele scoțînd o parte maĭ din ăuntru ca să vadă calitatea. Un fel de instalațiune cu o mașină săpătoare p. a cerceta straturile terenuluĭ saŭ p. a face puțurĭ petrolifere: arderea uneĭ sonde la Cîmpina. Puțu făcut de asemenea sondă: erupțiunea uneĭ sonde. Chir. Instrument de explorat o rană saŭ un canal saŭ de evacuat o cavitate.

SONDA, sondez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta, a supune unui sondaj stratele unui teren, adâncimea sau fundul unei ape etc.; a explora. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde. 2. Fig. A încerca să afli gândurile, sentimentele, intențiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. – Din fr. sonder.

sonda vt [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~dez / E: fr sonder] 1 A studia cu ajutorul unei sonde (1-3) sau prin luarea sistematică a probelor straturile unui teren, adâncimea unei ape, atmosfera etc. Si: a explora (2), a fora² (2). 2 (C. i solul) A efectua săpături în vederea localizării unor substanțe utile sau a determinării proprietăților rocilor Si: a fora² (1). 3 (C. i. nivelul apei) A măsura cu ajutorul unei sonde (1). 4 (Med) A cerceta o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde (6). 5 (Med) A evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde (6). 6 (C. i. oameni) A încerca să afle gândurile, sentimentele, intențiile etc. cuiva 7 (C. i. oameni) A încerca să înțeleagă gândurile, sentimentele, intențiile etc. cuiva.

SONDA, sondez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta, a supune unui sondaj straturile unui teren, adâncimea sau fundul unei ape etc.; a explora. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde. 2. Fig. A încerca să afli gândurile, sentimentele, intențiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. – Din fr. sonder.

SONDA, sondez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta cu ajutorul unei sonde straturile unui teren, adîncimea sau fundul unei ape, starea dintr-un cîmp electric sau magnetic etc.; a explora. ◊ Fig. Amintirea îi sondează sufletul ca o navă, care caută loc să arunce ancora. CAMIL PETRESCU, T. II 156. ◊ Expr. A sonda terenul v. teren. ♦ (Med.) A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde. 2. Fig. A cerceta, a iscodi, a ispiti gîndurile sau intențiile cuiva. Pentru orice eventualitate, mai sondă vreo două bănci unde avea prieteni. REBREANU, R. I 259. Negri nu vrea să primească; zice că vrea mai întîi să sondeze intențiile lui Grigoriță Ghica. GHICA, A. 340.

SONDA vb. I. tr. A cerceta, a explora cu o sondă un teren, fundul unei ape etc. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu o sondă. ♦ (Fig.) A cerceta, a căuta să afle gîndurile sau intențiile cuiva, a tatona. [< fr. sonder].

SONDA vb. tr. 1. a cerceta, a explora cu o sondă un teren, fundul unei ape etc. ◊ a cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu o sondă. 2. (fig.) a căuta să afle gândurile sau intențiile cuiva, a tatona. (< fr. sonder)

balon-sondă s. n. (tehn.) Balon liber echipat cu o radiosondă, utilizat în meteorologie ◊ „El a exclus, de asemenea, posibilitatea interceptării unui balon-sondă sau a unei parașute meteorologice.” R.l. 8 II 74 p. 6. ◊ „Cu ajutorul unui balon-sondă, cercetătorii de la Institutul Max Planck și de la Universitatea din Tübingen au descoperit o stea cu cel mai puternic câmp magnetic cunoscut – 4,6 miliarde de Gaussi.” Cont. 12 VIII 77 p. 5; v. și I.B. 4 X 74 p. 4 (din germ. Ballonsonde, fr. ballon-sonde; DTP, LTR)

A SONDA ~ez tranz. 1) (terenuri, ape etc.) A supune unor cercetări cu ajutorul sondei. 2) fig. (persoane) A examina pe ascuns, căutând să afle starea de spirit, intențiile. 3) fig. (gânduri, intenții etc.) A încerca să afle pe căi ocolite. * ~ terenuri a căuta să afle din timp starea de lucruri sau de spirit (pentru a avea siguranță). /<fr. sonder

sondà v. 1. a recunoaște, a verifica prin mijlocul sondei: a sonda fundul mării, a sonda o plagă; 2. fig. a căuta să cunoască intențiunile cuiva.

*sondéz v. tr. (fr. sonder). încerc, cercetez cum e: a sonda adîncimea măriĭ, o rană. Fig. A sonda gîndu cuĭva. V. pipăĭ.

sondă s. f., g.-d. art. sondei; pl. sonde

sondă s. f., g.-d. art. sondei; pl. sonde

sondă s. f., g.-d. art. sondei; pl. sonde

balon-sondă s. n., pl. baloane-sondă

sonda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sondez, 3 sondează; conj. prez. 1 sg. să sondez, 3 să sondeze

balon-sondă s. n., pl. baloane-sondă

sonda (a ~) vb., ind. prez. 3 sondează

balon-sondă s. n., pl. baloane-sondă

sonda vb., ind. prez. 1 sg. sondez, 3 sg. și pl. sondează

sondă (-de), s. f. – 1. Gaură cilindrică în scoarța terestră pentru exploatarea unui zăcămînt. – 2. Pahar înalt, pahar de bere. Fr. sonde. – Der. sonda, vb. din fr. sonder; sondaj, s. n., din fr. sondage.

SONDĂ zbor sau lansare cu parașuta executat de conducătorul de zbor în scopul edificării asupra situației meteo.

SONDA, strâmtoare între ins. Java și Sumatera, care unește apele M. Java cu cele ale Oc. Indian. Lungime: 170 km. Lățime max.: 22 km; ad.: între 30 și 1.500 m.

SONDĂ s. 1. puț. (~ de petrol.) 2. sondă cosmică v. sondă spațială; sondă spațială = sondă cosmică.

SONDĂ s. puț. (~ de petrol.)

SONDA vb. v. investiga, tatona.

SONDA vb. 1. a fora. (A ~ la mari adâncimi.) 2. a explora. (A ~ fundul mării.) 3. a cerceta, a examina, a încerca, (pop.) a cerca. (~ terenul să vezi dacă avem șanse de reușită.)

SONDA vb. 1. a fora. (A ~ la mari adîncimi.) 2. a explora. (A ~ fundul mării.) 3. a cerceta, a examina, a încerca, (pop.) a cerca. (~ terenul să vezi dacă avem șanse de reușită.)

sonda vb. v. INVESTIGA. TATONA.