SOLONÉȚ (< rus.) s. n. Grup de soluri intrazonale caracterizate prin prezența unui orizont argiloluvial natric, cu conținut ridicat de sodiu (peste 15%), cu structură columnară, foarte compact în stare uscată, moale și impermeabil în stare umedă. Se formează fie prin desalinizarea solonceacurilor, fie prin alternanța salinizare-desalinizare. Are reacție alcalină. Fertilitate naturală foarte scăzută,fiind impropriu pentru culturi agricole; utilizat pentru pășuni, în care predomină plante suportant halofile.