Definiția cu ID-ul 428251:
Arhaisme și regionalisme
smicurare, smicurări, s.f. 1. (înv.) sfărâmare, zobire. 2. (reg.) plânset întretăiat și înăbușit de copil; scâncet. 3. (reg.) tristețe.
smicurare, smicurări, s.f. 1. (înv.) sfărâmare, zobire. 2. (reg.) plânset întretăiat și înăbușit de copil; scâncet. 3. (reg.) tristețe.