sintetizor sn [At: DLR / Pl: ~oare / E: fr synthétiseur] 1 (Muz) Instrument electronic complex, folosit pentru generarea artificială a timbrurilor specifice instrumentelor clasice sau a unei infinități de efecte sonore inedite care măresc expresivitatea artistică Si: (rar) sintetizator. 2 (Îs) ~ de vorbire Aparat electronic complex care simulează funcțiile aparatului fonator uman, în scopul producerii vocii și vorbirii pur artificiale. 3 (Îas) Procesor electronic care reduce redundanța semnalelor vorbirii umane pentru a le manipula cu maximă eficiență în diferite sisteme.