sinistritate s. f. Caracterul a ceea ce este sinistru ◊ „Termenii imunidicitate, periclitate și sinistritate nu există în vreo altă limbă, din care autorii pasajelor respective să-i fi putut lua. De asemenea, limba română nu cunoaște adjectivele: imundic, pericl și sinistr din care, cu ajutoprul lui -itate, să poată fi obținute substantivele imundicitate, periclitate și sinistritate.” I.B. 25 I 72 f.p. (din sinistru + -itate; Th. Hristea P.E. 34, I. Iordan în LR 3/62 p. 228; DN3)